“Privighetoarea si trandafirul” si teatrul tanar
Daca as fi sincera as spune ca am mers la spectacolul asta pentru ca m-a atras afisul de pe site-ul TNB, afis cu Marius Manole si pieptul sau imberb gol. Pentru ca nu sunt, o sa spun ca am vazut cronici interesante despre piesa, peste tot pe net. Piesa e un spectacol multimedia emotionant, care creeaza povestirii lui Oscar Wilde un background fantastic, cu ilustratie video spectaculoasa si colaj de muzica electro. Naratorul, Marius Manole, spune pasajele de poveste cu convingere. Fata si studentul isi sustin partea lor prin interventii de dans si pantomima reusite.
Carmen Ungureanu, “Fata”, are o gratie rara. Cred ca ar putea reprezenta si mersul la supermarket cu aceiasi pretiozitate. Prezenta ei tulburatoare fura scenele. Alegerea lui Eduard Adam in rolul “Studentului” poate e singurul element distonant. Nu modul cum isi face rolul, ci fizicul putin atipic pentru roluri de june prim m-a cam contrariat.
Oricum, povestea clasica despre dragoste si sacrificiu e pusa in scena de Lidia Vidu cu originalitate: drama povestii are o incarcatura senzoriala deosebita prin colajul de momente de teatru si videoclip.
Pagina piesei de pe site-ul TNB contine linkuri catre cronici, interviuri si clipuri de pe YouTube.
January 6th, 2008 at 4:00 pm
spectacolul are ceva din spiritul micului print ceea ce ma face sa apreciez foarte sincer si intens acest eveniment teatral. cat priveste performanta actorilor: carmen si marius sunt foarte frumosi si expresivi, dar au ceva balcanic in frumusetea si temperamentul lor. eduard adam pare mai rigid ce-i drept, dar, in ciuda acestui fapt, il gasesc mult mai occidental ca aparitie si ca joc actoricesc. lidia e un regizor foarte preocupat de calitatea spectacolului, de fineturi, dar ce e interesant de spus e ca plecand de la spectacolele ei ai impresia ca esti un pic mai destept si un pic mai sensibil.
January 8th, 2008 at 1:35 pm
nu l-am vazut niciodata atat de bun pe marius manole. e un actor care imi place mult…dar aici, parca pluteste.
spectacolul extrem de poetic gandit. nu m-am pierdut nicio clipa. sukara rau regia, muzica, proiectiile si oricum de necrezut, dar chiar de necrezut ca acest spectacol are loc la teatrul national. poate ca maine poimaine il vedem pe radu beligan la green hours. ce ziceti?
January 8th, 2008 at 5:10 pm
Marius Manole e onorabil in unele roluri si “plutitor” in sensul negativ in altele (cum ar fi cel din “Sta sa ploua”, jucat in vara la Green Hours). La unul din spectacolele din privincie in care a aparut a intrat pe scena beat, se pare ca din cauza faptului ca piesa era teribil de proasta.
Chiar incurajator faptul ca la TNB se intampla astfel de spectacole; Beligan la Green Hours, insa, greu de crezut. E un actor tare, dar cred ca i-ar cadea coroana sa apara in subsoluri.
January 8th, 2008 at 6:44 pm
da. marius manole e cam penibilut in “sta sa ploua”. nu stiu ce cauta spectacolul ala la green. e un text de sala 99 a tnb-ului. si actritele alea urla ca la national.actrite ca ungureanu carmen ar trebui sa joace mai des, fiindca are gratie si prin gratie da sens emotiei pe scena.
January 8th, 2008 at 9:37 pm
Performanta actoriceasca in “Sta sa ploua” e faptul ca au reusit sa faca piure de cartofi in timp ce declamau
Carmen e speciala si regret ca am ratat “Toujours l’amour” la vremea lui.
May 17th, 2008 at 10:18 pm
Marius Manole trebuie vazut in “Inima de caine”.E genial si cred ca e cel mai bun rol al lui de pana acum. Am vazut de mai mutle ori spectacolul si de fiecare data e altfel. Cateodata dramatic, cateodata mai vesel, alta data mai jucaus sau mai trist. Desi ar trebui “sa vezi” in spectacol povestea, drama societatii de la vremea aceea, ce/ti ramane si te face praf e cainele om care e extraordinar.
Gestul de la Sibiu nu a fost exprimat intr/o forma potrivita, fondul insa a fost ok.
January 19th, 2010 at 5:07 pm
dati povestea ADEVARATA MA!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!