Aventuri cu
Manina

Intr-o frumoasa zi lucratoare ma aflam la toaleta firmei. Intra o colega vorbind la telefon, prinsa intr-o discutie animata despre chestiuni banale. In momentul acela te cam jenezi sa folosesti cabina, sa tragi apa si toate celelalte, pentru ca un strain aflat cine stie unde te poate auzi prin telefon. Mai ales ca poate fi o persoana de sex masculin si nu am intalnit pana acum toalete mixte decat in “Ally McBeal”.

Colega nu se jena insa. Se auzea din cabina alaturata cum trage fermoarul, vorbeste, trage apa, fermoarul din nou. Fara sa se intrerupa din conversatie, iese din cabina, sta o secunda in fata oglinzilor de la chiuvete si iese, razand pe hol la telefon. Sa se aleaga varianta corecta de raspuns, in conditiile in care nu avea “hands free” la telefon: s-a spalat pe maini, doar pe mana libera, sau pe niciuna? Marturisesc ca nu am auzit apa curgand, atenta la discutia fetei.

Acum, ideea cu telefonul mobil nu este sa ai libertate de comunicare mai mare? Dar daca ajungi disponibil la orice ora si in orice loc, daca prietenii tai te pot contacta si la toaleta, la film, teatru (cate discutii nu am auzit incepand cu “Buna, sunt la film”, “Pai ala cu Angelina Jolie”, “La Patria”), parca seamana mai mult cu dependenta de telefon, decat cu libertatea, nu?