Aventuri cu
Manina

E spre seara, soferul e tanar si ii suna des telefonul.

Soferul: Da, ma, nebunule. Ce faci? … Cum ce am vrut sa spun? Stii cine era in masina? Luasem o familie: femeia, barbatul si copilul. Era abia a doua cursa azi. Copilul si femeia stateau in spate. Si stii ce gaseste ala mic? Niste chiloti rosii de dantela. Ii ridica din spatele meu si zice: “Uite, mami, ce am gasit”. Ma’, m-am facut rosu. Nu stiam ce sa zic la oamenii aia. Am intrat in pamant de rusine. …  Bine, ma, ca esti tu curajos. Sa te fi vazut pe tine in locul meu. Tinea copilu’ chilotii in mana. … Nu am zis nimic. Da, ma, n-am zis la nimeni. Hai ca mai vorbim. Pa!

Eu: A uitat colegul chiloteii in masina?

Soferul (rade jenat): Pai el a fost inaintea mea, in tura de noapte. Si ziua nu poti sa faci nebunii in masina. Numai de la el putea sa fi ramas. Ori i-a facut un client o gluma si i-a aruncat in spate. Stiu ca ieri s-a dus la hotel in tura. Da’ ce sa caute chilotii in masina dupa aia? Ma facusem rosu ca nu stiam ce sa zic la familia aia.

Eu: Si ce le-ati spus?

Soferul: Nimic. Am tacut din gura. Am lucrat si eu 6 ani de noapte. E bagabonteala mare. Da’ ies si bani buni. Atunci, daca ma chemati la o cursa de 2 milioane pana la aeroport, nu ma sculam din pat. Bani, frate. Da’ m-am saturat de bagabonteala. Gata. Cine vrea sa munceasca serios si sa faca bani, lucreaza de zi.

Taximetristul acesta e foarte jovial si receptiv la indicatii. Face traseul pe care il vreau fara sa comenteze, spre deosebire de altii cu care trebuie sa duc negocieri, uneori degeaba.

Ne oprim la un semafor.

Soferul: Uite cat stam la trecerea asta si nu trece nimeni. Si spre Marriott au pus 4 semafoare intr-un kilometru.  Le vezi pe toate la fel. Ce nevoie o fi de 4? Pietonii nu au nevoie de toate. Sa mai mearga si pe jos. Gimnastica.

Trecem pe langa o masina de politie stationata.

Soferul: Ia uite la baieti, cum sta sa numere banii. Cand ne vad pe noi, vad galben in fata ochilor si ne cer actele. Pai uite, numai in intersectia asta pot sa-si faca norma. Masina aia sta pe trecerea de pietoni, ala are oprirea interzisa. Aia doi la fel. Pai eu nu mi-am luat amenda ca stateam cu masina pe trecere? Pai de unde sa te ia clientul? Daca nu stai intr-o statie de autobuz sau intersectie, ai 1 client pe zi. Fara comenzi. Ca si cu comenzile, e bataie pe ele. Dai tu primul semnal, altul se baga peste tine si zice ca e defectiune, ca el nu se vede, si ca a dat primul. Sau lucreaza mama la dispecer si fiul pe masina. Pai iau eu comanda lui? Chiar daca am fost primul.

Soferul: Uite si la astia. Toti taximetristii astia de aici isi iau amenda daca vine politia. Se pune in capul coloanei si le cere actele la control pe rand. Nu mai iau spaga acum. Au norma. Pe vremea lui Ceausescu iti dadea amenda daca nu-i placea cum era imbracata nevasta sau prietena. Ce mi-am luat-o ieri. Chiar vorbeam cu nevasta-mea: “Uite ca nu am mai luat amenda de mult”. Si ieri, imi bate lupul la geam si zice “Actele, va rog”. Si ma amendeaza ca aveam cauciucurile uzate. Sa-mi dea atac, nu alta, de sperietura. Eu stau ca o caprioara ranita si el, lupul, vine si bate-n geam. Mi-a luat talonul si am cumparat 4 cauciucuri. Imi zice si ala de la service “Ce schimbi, ma, cauciucurile astea?” Si tocmai pomeneam de asta. Mi-am cerut-o. Si ieri era 13 si eram pe Calea 13 Septembrie. Daca te prinde lupul suparat, ca l-a necajit femeia, ti-ai luat-o. Chestie de noroc.

Soferul: De suparare, o iau pe nepotica sa-i fac o supriza. O duc sa o tund. Si aia mica zice “Tataie, ia un pic si din breton, ca imi intra in ochi”. Ii zic la coafeza sa o indrepte un pic si la breton. Si merg acasa; sotia, cand o vede pe fetita, zice “Aoleo, ce i-ai facut?! Nu stii ca are serbare saptamana asta? I-ai stricat freza.” Scandal, o suna pe fi’mea ca uite ce i-am facut la asta mica. Da n-avea nimic, fetita are parul lungut, pana aicea. Le-am zis sa o duca ele la gradinita dimineata. Pe jos.

Soferul: Si politistul care m-a pus sa cumpar cauciucuri. I-am zis ca aia erau banii de brad pentru aia mica. Da’ il intereseaza pe el? Gata bradul, tataie.

Poate suna ca numele unei picturi suprarealiste, dar azi dimineata am avut parte de un drum foarte interesant spre serviciu cu pompierul taximetrist.

Ii spun destinatia si pornim pe ruta indicata.

Taximetristul: Ce liber e drumul azi. Ieri nu am iesit cu masina. Cand am plecat de la serviciu era asa aglomerat…
Eu: Mai aveti un job in afara de asta?
Taximetristul: Da, sunt pompier.

Si se uita in retrovizoare sa vada ce impresie imi face.

Eu sunt sincer suprinsa pentru ca nu am mai stat de vorba cu un pompier si modul cum mi-i imaginam eu erau ca aproape ca in filmele americane sau ca in fanteziile descrise in Cosmopolitan: musculosi, cu pieptul epilat si bronz artificial, trecuti prin foc si para. Pompierul meu era ceva mai rubicond, cu obraz de om bine hranit, odihnit si mai degraba jovial.
Eu: A, pompier?! Si cum va descurcati cu doua joburi?
Pompierul: E bine cand nu avem alarma. E program 24 cu 72. Ieri am dormit, m-am odihnit. Avem masa de biliard, bucatarie, dusuri, sala de forta, televizor, DVD. Asa ca am dormit, am jucat biliard cu colegii. Nu sunt din Bucuresti dar am garsoniera la Progresul si chiria mi-o deconteaza. Si la munca e mai bine ca acasa. Poate pentru ca sunt singur. Si pentru ca am timpul asta liber m-a invatat un coleg “Ma, ia masina si fa taxi”. Si am luat masina asta.
Eu: Si merge?
Pompierul: Merge. Ies banii de buzunar. Chiria o deconteaza de la seriviciu, salariul e intreg, si banii astia, asa de mancare, bautura. De cand sunt in Bucuresti nu am fost intr-un club. Ca asa, cu colegii de serviciu, aia stiu ca sunt singur si zic “da, ma, si tu, o bere”. Da asa, sa fac cinste la toata lumea… Si acum ca am luat banii pentru chirie pe ultimele luni, au inceput sa sune telefoanele. Un coleg zice ca are o verisoara care vine in Bucuresti, si sa-mi faca cunostinta.
Eu: Pai strica?
Pompierul, zambind larg: Nu strica. Daca ar veni numai verisoara…
Eu: Si nu e meserie periculoasa? Ca in filme vezi pompierii la incendii cu masti de gaz, mai cad grinzi in flacari pe ei…
Pompierul: Este, asa e. Avem masti de gaze. Si la incendiul de la Rin (n.a.: hotel din capitala, pe soseaua Vitan Barzesti) am fost cu un coleg si l-am impins la o parte cand a cazut o grinda. Ar fi cazut drept pe el.
Eu: Si faceti antrenamente?
Pompierul: Da. O data la sase luni.

Pentru ca ieri a fost zi de vot, vine vorba si de asta.

Eu: Si aveti uniforme speciale? Din alea ignifuge?
Pompierul: Aaa, nu, … avem uniforme normale. Si avem si de parada. Seamana cu ale politistilor.
Eu: Si unde aveti ocazia sa le purtati pe alea de parada?
Pompierul: Ieri am pus uniforma de parada si am fost la votare.
Eu: Cum? Ati votat in uniforma de parada?
Pompierul: Pai da. Am stat la sectia de votare si am votat asa.
Eu: Aaaa, ati fost de serviciu la sectie.
Pompierul: Da, am purtat-o ieri, o mai port de Ziua Pompierului…

Nu ai cum sa vorbesti cu soferii si sa nu vina vorba de Bucuresti si algomeratia de aici.

Pompierul: Abia astept sa plec din Bucurestiul asta.
Eu: Nu va place Bucurestiul?
Pompierul: Ba imi place Bucurestiul. Vreau sa imi iau si apartament aici. Dar asa, de sarbatori, sa plec cateva zile. Poate la munte, ca sunt din Predeal. Ai mei au o casa pe care o inchiriaza, o pensiune. Si sa vad ce fac de Revelion. Ca fara familie… Dumneavoastra ce varsta aveti?

Ii zic.

Pompierul: Si nu aveti familie?
Eu: Nu a mea.
Pompierul: Pai cum? Nu vreti sa aveti familia dumeavoastra?
Eu: As putea sa va intreb acelasi lucru.
Pompierul: A, eu… Pai acum asa stau lucrurile. Ca toata lumea e dupa interes. Vrei sa faci ceva cu cineva si se uita la bani. Am avut o prietena si ii dadeam bani. I-am platit si scoala de soferi.

Am ajuns la adresa, schimb banii sa dau marunt, si soferul, mai putin interesat de costul cursei, zice: “Nu imi lasati un numar de telefon?”

Nu am lasat, dar din cauza surprizei i-am intins mana cu banii gresiti, asa ca in loc sa ii las costul cursei, am lasat restul care imi ramanea mie de la 50 de ron. Tot el a fost mai castigat pana la urma. Nu are noroc in dragoste, dar are la bani.

Eu: Mergem pe Sincai, Bulevardul Unirii, Piata Alba Iulia, Mihai Bravu
Soferita: Sigur.

Din castile walkman-ului ei se aude insinuant “Tiganiiiiii, tiganiiiiii…”, in locul casetofonului e doar un spatiu gol, cu fire rupte, iar de cheile din contact atarna un breloc cu poza a doi baietei.

Soferita: Deci acum o luam inainte?
Eu: Da. Mergem pe Sincai.
Soferita: Asta e, sunt pe taxi de putin timp, si nu stiu inca toate strazile.
Eu: Nu-i nimic.

Suntem langa parcul Tineretului si ea semnalizeaza stanga, la stop.

Eu: Mergem inainte.
Soferita: Aaaa, si eu o luam stanga. Pai nu incolo e Sincai si B-dul Unirii?
Eu: Nu, inainte… Si asa, sunteti de putin timp pe taxi.
Soferita: Da, de trei saptamanani. Am ramas fara slujba, si ce sa-i faci; cu doi copii. Am incercat la restaurant, la bucatarie, dar nu merge bine. Nici asa nu e mare lucru, dar aveam permis, si am mai facut scoala odata, alt examen. Si banii aia dati pe scoala, examenul, comisia, ca sa nu copiem. Ne-a instruit si la examen, cica sa avem tinuta, sa nu purtam aur. E unii soferi, lucreaza pe taxi nebarbieriti, nespalati. Masinile e murdare. Unii miros dimineata a alcool. Nu, nu bea dimineata. E aia care ramane de noaptea. Ne-a zis sa nu purtam aur, din cauza ca e drogati din aia. Uite, nu am cercei. Ei nu se gandeste ca ia viata unui om, ei vor sa faca suma respectiva. Si pe masina asta a fost un tigan. Era murdara, erau scaunele astea intr-un hal… Nu are statie ca asa a predat-o. Nu are casetofon, mai ascult la casti ca nu am rabdare sa citesc ziarul.
Eu: Si cum e pe taxi? Nu e stresant?
Soferita, cu pauze, ca sa fie atenta la drum:  Pai e. Dar imi mai zic clientii pe unde mergem, eu sa fiu atenta la condus. Soferii te mai vede ca esti femeie si nu te lasa. Da’ ce sa fac! Acum mergem inainte? Inainte, inainte, sau dreapta?
Eu: Inainte.
Soferita: Bine. Si acum unde suntem? A, asta e Decebal?

Pentru ca suntem la semafor scoate harta si cauta rondul Alba Iulia. Il caut si eu, peste umarul ei.

Soferita: Ia uite, aici era rondul. Si eu credeam ca e mai departe. Si acum unde mergem? A, asta la Muncii tot rond e. Da de ce e verde aici, inainte, si la stanga nu e?

Se blocasera masinile in rond, pentru cele care faceau la stanga aveau rosu la urmatorul semafor.

Eu: Pai ca sa treaca si cei care vor sa mearga inainte.
Soferita: Aaaa. Si acum inainte? Inainte, inainte?

Ajungem aproape de destinatie.

Soferita: Si cum fac sa ma intorc la Unirii? Ca am niste acte de depus la tribunal.

Soferul vorbeste la mobil tot drumul:

“Mi-a spus ea ieri ca se duce la mare. Si o intreb: <Te duci cu George?> Ea: <Nu, ca nu e nimic intre noi.> <Atunci te duci singura?> Ea: <Ma duc singura, cu copilul.> De unde sa se duca singura, ca maica-sa nu o lasa nici in oras singura cu copilul, dar la mare. Si zice ea: <Daca vrei vino si tu.> Iti dai seama ca nu puteam sa nu ma duc. Ea era 100% ca ma duc. Doar nu era sa zic ca nu pot. Ii dau eu banii lu ala mai tarziu. Intelegi?�

�Nu stiu, mai Lili, care a fost combinatia, poate pentru termopanele alea, intelegi? Pe mine nu ma intereseaza. Nu vrea sa-mi zica nimic. Spune ca imi zice totul la timpul potrivit. Eu i-am zis: <Daca ma incurcam eu cu una si iti spuneam ca ne baga curent in casa, nu-ti convenea. Nu acceptai asa ceva.> Nimeni nu accepta. Maica-sa zice: <Sa va bagati mintile in cap amandoi.> Ce sa-mi bag mintile in cap, ca eu nu am facut nimic. Si eu zburam din casa in secunda doi, nu asa dupa trei zile.�

�Maica�sa imi zice ieri, fii atenta: <Sa nu iti gasesti pe nimeni, decat poate asa, ocazional. Ca ea nu are pe nimeni.> Auzi si tu, ei care erau cu familia, respectul, familia e inainte de toate, intelegi? Zice ca <Ruxandra nu e in apele ei, nu stiu ce are.> Ce sa aiba? Ca nu zice la nimeni nimic.�

�Vine bunica-su de la Moldova sa isi faca analizele la Medsana, intelegi? Si eu ma duc cu el sa il duc la Medsana, ca e om in varsta.�

�Pai nu stiu, mai Lili, ce vrea Ruxi sa faca, intelegi? Ea zice ca nu e nimic intre ea si George. O sa vedem. Am zis ca facem un efort si mai dam o sansa.�