Sofer de noapte
Sunday, January 9th, 2011E spre seara, soferul e tanar si ii suna des telefonul.
Soferul: Da, ma, nebunule. Ce faci? … Cum ce am vrut sa spun? Stii cine era in masina? Luasem o familie: femeia, barbatul si copilul. Era abia a doua cursa azi. Copilul si femeia stateau in spate. Si stii ce gaseste ala mic? Niste chiloti rosii de dantela. Ii ridica din spatele meu si zice: “Uite, mami, ce am gasit”. Ma’, m-am facut rosu. Nu stiam ce sa zic la oamenii aia. Am intrat in pamant de rusine. … Bine, ma, ca esti tu curajos. Sa te fi vazut pe tine in locul meu. Tinea copilu’ chilotii in mana. … Nu am zis nimic. Da, ma, n-am zis la nimeni. Hai ca mai vorbim. Pa!
Eu: A uitat colegul chiloteii in masina?
Soferul (rade jenat): Pai el a fost inaintea mea, in tura de noapte. Si ziua nu poti sa faci nebunii in masina. Numai de la el putea sa fi ramas. Ori i-a facut un client o gluma si i-a aruncat in spate. Stiu ca ieri s-a dus la hotel in tura. Da’ ce sa caute chilotii in masina dupa aia? Ma facusem rosu ca nu stiam ce sa zic la familia aia.
Eu: Si ce le-ati spus?
Soferul: Nimic. Am tacut din gura. Am lucrat si eu 6 ani de noapte. E bagabonteala mare. Da’ ies si bani buni. Atunci, daca ma chemati la o cursa de 2 milioane pana la aeroport, nu ma sculam din pat. Bani, frate. Da’ m-am saturat de bagabonteala. Gata. Cine vrea sa munceasca serios si sa faca bani, lucreaza de zi.
